ego

Ego si iubirea. Cum se manifesta in relatia de cuplu (I)

Ego si iubirea. Cum se manifesta in relatia de cuplu (I)

“Iubirea, Dumnezeu sunt poate cele mai gresit folosite cuvinte din limbajul nostru” – spune Eckhart Tolle. Eu as adauga si Ego.

In limbaj psihologic, Ego este definit de capacitatea de a pastra integritatea fizica, functionalitatea si autonomia individului. Prezenta Egou-lui este esentiala pentru supravietuirea noastra. In ego avem teama si asta ne ajuta sa facem fata pericolelor, sa ne pastram viata si integritatea.
Ego-ul nostru este sinele fals, sinele conditionat. El este parte din fiinta noastra si ne serveste starii de bine, pana la un punct, oferindu-ne instinctele primitive pentru starea de bine si pentru supravietuire. Dar nu este capabil sa ne ghideze catre evolutie. De fapt evolutia il sperie pentru ca nu stie ce putem experimenta si nu crede ca poate sa ne protejeze in cazul unor situatii noi. Ca urmare, se axeaza doar pe experiente limitatoare si dureroase, unde si-a dezvoltat mecanisme de protectie.

Problema apare cand confundam ego cu propria persoana si aici se creeaza o legatura simbiotica pe care ne este foarte greu apoi sa o desfacem. Ego creste pe seama persoanei, se hraneste cu ea si ajunge sa o elimine. Ego in fapt este doar un ansamblu de amintiri, obiceiuri, ganduri, bine inradacinate si care prin repetare devin mai puternice. Aceasta suma de pareri subiective, programe, furnizate de minte si de societate sunt amplificate de emotii, sentimente si amintiri. Ego nu traieste experienta lumii, ci doar parerea despre ea.
La un moment dat ajungem sa credem ca suntem 100% doar aceste obiceiuri. Daca ele mai sunt intarite si prin aprobare sociala, este si mai bine.

Ego este acea parte din tine care se simte incompleta si iti pune la indoiala valoarea. El este tot timpul ranit si nu stie daca esti demn de iubire.
Ego cauta in exterior lucruri care sa il valideze si sa il completeze. El crede ca daca va obtine mai mult va fi fericit. De fapt niciodata nu se multumeste cu ce are. Nu pentru mult timp, pentru ca natura lui este sa fie incomplet.
Cand traiesti din perspectiva ego-ului este normal sa simti ca iti lipseste ceva.
Sinele, opusul Ego-ului, sufletul este tot timpul conectat la iubire, adevar, intelepciune si pace interioara. Sufletul tau stie ca esti demn de iubirea adevarata si poti fi iubit/a.

Armonia in relatie, desi poate suna ca o convingere limitativa, nu este ceva ce se obtine de la sine, vine de undeva si gata, sufletul pereche pica in bratele noastre. Suntem fiinte complexe si vrem nu vrem aceasta complexitate se regaseste si in relatiile noastre. Venim in relatia de cuplu cu propria personalitate si experienta de viata, cu ranile noastre, cu experientele din familie, cu tot, absolut tot ce am vazut, simtit, trait. Relatia este doar un cadru de manifestare a ceea ce suntem si a ceea ce nu suntem.

Ego se activeaza mai ales in relatia de cuplu pentru ca cele mai multe dintre ranile noastre au la baza emotii dureroase, tocmai in relatiile disfunctionale (incepand cu relatia cu parintii, cu alti oameni). Daca ai avut relatii in care ai fost dezamagit si porti cu tine acea dezamagire, sentimentele create de ea, fara sa iti dai seama le vei lua cu tine in urmatoarea relatie. Daca in copilarie ai suferit o dezamagire si ea este activa si neprocesata in mintea ta, vei atrage oameni care vor evidentia acel sentiment. Daca experienta ta este legata de respingere vei experimenta acelasi lucru in relatia ta. Subconstientul tau este programat sa atraga oameni care iti reactualizeaza rana si asta doar pentru ca tu sa cresti si sa te vindeci. Asta este mecanismul ranii, ramane deschisa pana se vindeca. Asa ca daca te intalnesti din nou si din nou cu aceleasi tipare si rani sa stii ca sunt acolo pentru a le vindeca. Nu putem vindeca ceea ce nu vedem si nu simtim. Trebuie sa iasa la suprafata pentru a fi rezolvate.

Armonia in cuplu presupune intelegerea faptului ca si celalalt este la fel ca si tine. Si el vine la fel in relatia de cuplu, cu toate experientele lui. Relatia este cadrul de manifestare, iar partenerul este cel care scoate la iveala ceea ce ai de vindecat, de invatat, de experimentat. Si invers.

Pare simplu sa facem asta, dar nu o facem pentru ca avem un mare si puternic impediment_ EGO-ul nostru.
El este cel care incepe sa se revolte, incercand de fapt sa te protejeze si iti va sopti, apoi va tipa in interiorul tau: “Nu meriti asa ceva…De ce te lasi jignit? Ce esti tu? Te lasi calcat in picioare? Cu ce esti tu mai prejos? De ce trebuie ca tu sa cedezi tot timpul si sa suferi?De ce nu ai fi tu pe primul plan?” Si multe din acestea. Ego isi indeplineste cu constiinciozitate rolul: de a te proteja, de a te face sa supravietuiesti. El pastreaza toate amintirile tale dureroase si reactioneza astfel pentru ca vrea ca tu sa nu mai suferi. Are cele mai bune intentii pentru tine. Din pacate, niciodata nu iti sterge suferinta, ci dimpotriva, tot stocand-o si luptand sa fie protejat, Ego creste si se dezvolta, devine un mecanism de aparare si defensiv foarte performant. Este usor sa iti dai seama cand Ego tau a preluat puterea. Atunci si de fiecare data cand ai ganduri negative sau simti o emotie negativa, indiferent de intensitatea ei, Ego este cel care conduce. In Ego nu este nimic pozitiv. El este plin de frici si traume. Pentru ca daca ar exista ceva pozitiv el nu ar mai fi mecanism de aparare.

In relatii avem oportunitatea de a dezvolta un puternic sentiment de sine, tocmai prin oglindirea in partenerul nostru. Sentimentul de sine, reduce Ego si creste sufletul.
Daca ai un partener generos, iubitor ai posibilitatea de a invata lectiile despre generozitate si iubire, cu sinele tau interior. Daca ai o relatie abuziva, atunci ai de invatat lectia cu tine insuti de a sta intr-o relatie abuziva tocmai cu tine.

Avem tendinta de a repeta anumite tipare in relatiile noastre. Luam tot ce este bun si tot ce este mai rau si proiectam in relatia noastra. Relatia noastra devine camp de testare si nu de dezvoltare.
Decat sa arunci vina sau sa te dezlantui asupra partenerului tau, mai bine uita-te in oglinda si vezi ce este acolo , la tine si pentru tine. Ce iti atrage atentia? Te-ai mai confruntat cu asta? Iti suna cunoscut? Din nou? Iti spune ceva despre o schimare pe care ar trebui sa o faci la tine?

Schimbarea este dificila si mai ales cand schimbarea apare in relatii. Dar schimbarea este o temelie pe care ambii parteneri pot sa construiasca solid si sa isi faca cuibul de iubire adevarat. Schimbarea presupune iesirea din ego si intrarea in sine. De multe ori unul dintre parteneri intelege necesitatea schimbarii, dar celelalt, dominat inca de Ego, se poate simti neglijat, lasat pe afara si astfel oglindirea in relatie devine deformata. Iti dai seama cam cum arata oglinzile noastre in cuplu atunci cand apare lupta pentru schimbare? De cate ori nu auzim in relatii ca eu m-am schimbat si celalalt nu sau ca celalalt nu se schimba sau ca trebuie sa il schimb. Ei bine, aceasta lupta de schimbare vine tot din ego. Schimbarea autentica insemana ca ambii parteneri, prin curaj si incredere sa faca schimbari, fiecare la el, si sa incurajeze schimbarile pe care celalalt le face. In acest fel relatia se dezvolta.

Ego este: am nevoie si trebuie sa am. Si daca nu are ce isi doreste va gasi multe scuze ca sa arate ca este bine. Scuza, asa sunt eu si nu ma mai pot schimba. Celalalt poate. El este de vina pentru suferinta mea.

De prea multe ori ne consideram vinovati pentru ceilalti si credem ca nu meritam sa fim iubiti sau ca nu suntem iubiti asa cum ar trebui. Si tot timpul responsabilitatea este 100% a celuilalt. Ei bine este invers, pentru ca atragem exact persoanele, situatiile, relatiile de iubire ce reflecta exact ce suntem noi- atitudinile, ranile, lipsurile noastre, din EGO. Nu poti primi nimic de la ceilalti, din ceea ce tu nu cauti. Si invers. Doar Ego priveste doar dintr-o singura directie pentru ca el crede ca prin critica si prin acuzare putem schimba lucrurile in bine. Credem ca daca ii spunem celuilalt ca nu este bun, ca nu face suficient pentru noi sau ca greseste, se va schimba, va intelege si vom fi bine in relatie. Ego este de fapt convins ca daca tu iubesti totul asa cum este, te vei plafona, te vei plictisi, nu traiesti cu intensitate. Si de aceea te tine in suferinta, aratandu-ti neintrerupt greselile celuilalt si tot ce nu a fost bine in trecut.
Credinta sufletului este diferita si nu se bazeaza pe schimbarea celuilalt, ci pe acceptare si blandete. Ea priveste din dragoste si intelegere, din compasiune, stiind ca fiecare are in interior acest copil Ego care isi linge neintrerupt suferinta. Si astfel ea vorbeste si pe limba celulilalt si ii da voie, ii da spatiu sa se inteleaga si sa se accepte. Ego vorbeste un limbaj individual, despre competitia cu celalalt, iar sufletul vorbeste despre un limbaj universal, despre unirea cu celalalt. Nu te poti uni cu celalat la nivel rational (de a intelege totul, de a avea explicatii, de a fi concret si faptic), ai nevoie de inima (de a simti pe celalalt, de a lasa si de a empatiza, de a intelege si ajuta, de a darui si de a accepta si a fi pur si simplu).

Delia Laura Vladulescu psiholog Timisoara

 

Scris de Delia Laura Vladulescu
psiholog si terapeut